joi, 22 mai 2008

Articol de pe la CNA

DREPTURILE COPILULUI SI PROGRAMELE TV

Protectia copilului prevede legi care numesc clar drepturile acestuia.Si in domeniul audiovizualului minorilor le sunt atribuite reglementari care sa le asigure protectia.Legea este in conformitate cu rglementarile europene in ceea ce priveste audiovizualul si radiodifuziunea.Fiecare articol al legii descrie un tip de abuz sau incalcare in fiecare domeniu al audiovizualului cum ar fi:difuzaea desenelor animate,a filmelor in anumite intervale orare,a materialelor licentioase (imagini violente si vulgare),divulgarea identitatii minorilor fara acordul parintilor,materiale publicitare care le incalca drepturile.Aceste drepturi ale copilului sunt proclamate de Carta Natiunilor Unite si Conventia Europeana a Drepturilor Omului
In urmatoarele randuri voi prezenta decizia CAN in conformitate cu prevederile art. 10alin.(3) lit e) si ale art. 17 alin.(1)lit.d),corroborate cu dispozitiile art. 39 din legea nr. 504/2002, alturi de care voi prezenta sanctionari si sesizari date de CNA posturilor TV si RADIO care au incalcat aceste prevederi.

Protecţia drepturilor minorului
Art. 1. - În sensul prezentei decizii, prin minor se înţelege persoana fizică având vârsta de până la 18 ani.
Art. 2. - Este interzisă prezentarea în programele de ştiri, emisiuni de dezbateri şi reportaje audiovizuale a minorilor în vârstă de până la 14 ani, în situaţia în care aceştia sunt acuzaţi de comiterea unei infracţiuni ori sunt victimele infracţiunilor, cu excepţia răpirii, sau au fost supuşi abuzurilor fizice, psihice ori sexuale.
Art. 3. - Sunt interzise mărturiile sau relatările audiovizuale ale minorilor în vârstă de până la 14 ani, care au asistat la evenimente dramatice petrecute în comunitate sau în familie ori la comiterea unor infracţiuni.
Art. 4. - Este interzisă prezentarea în cadrul unui program audiovizual a minorilor sub 14 ani în reconstituirea unor evenimente dramatice, în special a celor petrecute în familie, sau în reconstituirea unor infracţiuni.
Art. 5. - (1) Minorii cu vârste între 14 şi 16 ani, acuzaţi de comiterea unei infracţiuni, victime ale infracţiunilor sau abuzaţi fizic, psihic ori sexual, pot participa sau pot fi prezentaţi în programele de ştiri, emisiuni de dezbateri sau reportaje audiovizuale, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:
a) existenţa prealabilă a consimţământului lor;
b) existenţa prealabilă a consimţământului părinţilor sau al reprezentanţilor legali, în formă scrisă;
c) asistarea pe parcursul transmisiei sau înregistrării de către un părinte ori de către reprezentantul legal, respectiv de avocat, în cazul cercetării penale sau al arestării;
d) eliminarea oricăror elemente care ar putea duce la identificarea lor în cazurile în care minorii sunt victimele unor infracţiuni sau ale abuzurilor fizice, psihice ori sexuale.
(2) În cazul minorilor cu vârste între 16 şi 18 ani, acuzaţi de comiterea unei infracţiuni, sunt necesare acordul în scris al acestora şi asistarea de către avocat, în situaţia în care sunt cercetaţi penal, reţinuţi sau arestaţi.
(3) În cazul minorilor cu vârste între 16 şi 18 ani, care sunt victime ori martori la comiterea unor infracţiuni sau care au fost abuzaţi fizic, psihic ori sexual, sunt necesare:
a) acordul scris al acestora;
b) la solicitarea minorilor, eliminarea oricăror elemente care ar putea duce la identificarea lor.
Art. 6. - Este interzisă, în cadrul programelor de ştiri, al dezbaterilor sau al reportajelor, difuzarea de imagini care redau:
a) minori decedaţi ca urmare a infracţiunii de omor, a unui accident auto, a unui accident casnic, minori care s-au sinucis;
b) minori care au decedat în spital;
c) minori în vârstă de până la 14 ani, aflaţi în una dintre următoarele situaţii:
- internaţi în spital pentru intervenţii chirurgicale dificile;
- bolnavi de SIDA;
- bolnavi incurabili;
d) fac excepţie de la prevederile lit. c) intervenţiile chirurgicale cu caracter de excepţie sau în premieră, apelurile umanitare, campaniile cu scop caritabil;
e) minori în vârstă de până la 16 ani, acuzaţi sau reţinuţi pentru practicarea prostituţiei;
f) minori în vârstă de până la 16 ani, aflaţi sub influenţa drogurilor sau a băuturilor alcoolice.
Art. 7. - Este interzisă difuzarea de emisiuni al căror scop principal este exploatarea aspectului fizic al minorelor în vârstă de până la 16 ani sau expunerea acestora în ipostaze nepotrivite vârstei.
Art. 8. - Este interzisă difuzarea emisiunilor în care minorii sunt folosiţi de către părinţi, rude, reprezentanţi legali sau avocaţi în scopul de a obţine avantaje personale sau de a influenţa actul de justiţie.
Art. 9. - Interviurile luate minorilor sub 16 ani trebuie făcute cu grijă, astfel încât să nu fie chestionaţi pentru a li se smulge păreri asupra problemelor intime de familie sau pentru a li se cere opinii în probleme care depăşesc puterea lor de judecată.
Art. 10. - Radiodifuzorii au obligaţia de a lua toate măsurile, astfel încât minorii implicaţi, în orice mod, în emisiuni de radio sau de televiziune să nu fie expuşi nici unui risc fizic, psihic sau moral care ar putea decurge din realizarea respectivelor emisiuni.
Art. 11. - Respectarea prezumţiei de nevinovăţie este obligatorie.
Art. 12. - Este interzisă orice referire peiorativă sau discriminatorie referitoare la originea etnică, naţionalitatea, rasa, religia ori la vreun handicap al minorilor.
Serviciile de programe şi protecţia minorilor
Art. 13. - Producţiile care nu sunt adecvate minorilor nu vor fi transmise în intervalul orar 600-2200.
Art. 14. - Toţi radiodifuzorii au obligaţia să pună la dispoziţie publicului informaţii suficiente, orare de difuzare exacte, recomandări şi avertizări acustice şi vizuale, pentru a permite părinţilor sau reprezentanţilor legali ai minorilor să facă alegerea potrivită, astfel încât programele vizionate sau ascultate în familie ori numai de către minori să nu afecteze dezvoltarea fizică, mentală sau morală a acestora; aceleaşi obligaţii sunt valabile şi pentru serviciile de programe destinate exclusiv publicului din România, retransmise de distribuitorii de servicii.
Art. 15. - Sunt interzise în cadrul emisiunilor destinate minorilor fumatul şi consumul băuturilor alcoolice, trivialităţile, limbajul vulgar, aluziile sexuale, ridiculizarea defectelor fizice şi a handicapurilor.
Art. 16. - Sunt interzise, în intervalul orar 600-2200, anunţurile promoţionale pentru programe care includ scene de violenţă, sex, limbaj vulgar sau alte elemente care pot afecta minorii.
Art. 17. - Este interzisă prezentarea în detaliu, în programele de ştiri, dezbateri sau reportaje audiovizuale, a mijloacelor şi a metodelor de sinucidere.
Art. 18. - În cadrul tuturor serviciilor de programe difuzate în clar sau codat, lungmetrajele cinematografice, filmele concepute pentru televiziune şi orice alte producţii audiovizuale care pot aduce prejudicii minorilor se difuzează, pe toată durata lor, cu un semn de avertizare situat în zona din dreapta-jos a ecranului.
Art. 19. - Criteriile în conformitate cu care se apreciază producţiile difuzate în serviciile de programe au drept scop stabilirea unor restricţii în programarea difuzării lor şi totodată atenţionarea publicului asupra efectului pe care producţiile respective îl pot avea asupra minorilor.
Art. 20. - Categoriile în care se încadrează producţiile sunt următoarele:
a) producţii accesibile tuturor categoriilor de public, care se transmit fără restricţii şi fără semne de avertizare;
b) producţii care pot fi vizionate de minorii în vârstă de până la 12 ani numai cu acordul părinţilor (violenţă moderată, limbaj sau expresii vulgare, nuditate nonsexuală, comportamente periculoase sau dăunătoare ce pot fi uşor imitate de copii, consumul de alcool şi fumatul, prezentate ca activităţi plăcute, uzul de arme albe şi de arme de foc);
c) producţii interzise minorilor sub 12 ani (violenţă cu intensitate şi durată medie, scene cu implicaţii sexuale, scene de conflict în familie, acompaniate sau nu de violenţe fizice ori de ameninţări care pot provoca frică şi sentimente de insecuritate, consum de alcool sau de droguri fără evidenţierea consecinţelor nefaste ale acestuia, comportamente şi atitudini antisociale ce pot fi imitate cu uşurinţă, scene de cruzime faţă de oameni sau de animale, uzul nejustificat de arme de foc, scene care sugerează violul, scene de sinucidere sau de spânzurare, dialoguri cu subiect sexual);
d) producţii interzise minorilor sub 16 ani (violenţa fizică sau psihică repetată, nuditate integrală, simularea actului sexual, detalii privind tehnicile criminale, divertismentul pe teme sexuale sau în care se foloseşte limbajul violent ori excesiv de trivial, în special cu conotaţii sexuale, filme horror sau cu un conţinut substanţial de cruzime ori de sadism, uzul excesiv de arme, consum ostentativ şi repetat de alcool şi droguri, emisiuni de divertisment pe teme de sex, scene de viol, filme erotice);
e) producţii interzise minorilor sub 18 ani (filme şi emisiuni pornografice, care prezintă explicit actul sexual, modalităţile de satisfacere a dorinţelor sexuale, violenţa care încurajează plăcerile sadice ori consumul de droguri, filmele, altele decât cele pornografice, care în Statele Unite ale Americii şi ţările membre ale Uniunii Europene sunt interzise publicului sub 18 ani).
Art. 21. - Producţiile prevăzute la art. 20 lit. b) nu vor fi difuzate înainte şi imediat după emisiuni destinate copiilor şi vor fi însoţite de un semn de avertizare reprezentând un cerc, iar în interiorul acestuia, majusculele AP (acord parental) de culoare albă pe fond roşu.
Art. 22. - Producţiile prevăzute la art. 20 lit. c) se difuzează numai după ora 2000 şi vor fi însoţite de un semn de avertizare reprezentând un cerc, iar în interiorul acestuia, numărul 12 de culoare albă pe fond roşu.
Art. 23. - (1) Producţiile prevăzute la art. 20 lit. d) se difuzează numai după ora 2200 şi vor fi însoţite de un semn de avertizare reprezentând un cerc, iar în interiorul acestuia, numărul 16 de culoare albă pe fond roşu.
(2) Filmele erotice vor fi difuzate numai după miezul nopţii şi vor fi însoţite de acelaşi semn de avertizare.
Art. 24. - (1) Producţiile prevăzute la art. 20 lit. e) se difuzează astfel:
a) filmele, altele decât cele pornografice, care în Statele Unite ale Americii şi în ţările membre ale Uniunii Europene sunt interzise publicului sub 18 ani, pot fi difuzate în cadrul serviciilor de programe ale radiodifuzorilor aflaţi în jurisdicţia României în intervalul orar 000-500;
b) filmele şi emisiunile cu caracter pornografic, producţiile canalelor cu tematică exclusiv sexuală nu vor fi difuzate sau retransmise de radiodifuzorii aflaţi în jurisdicţia României;
c) producţiile menţionate la lit. b) pot face parte din serviciile de programe codate oferite de distribuitorii de servicii în pachete opţionale, numai în intervalul orar 000-500;
d) producţiile prevăzute la lit. a) şi b) vor fi difuzate sau retransmise însoţite de un semn de avertizare reprezentând un cerc, iar în interiorul acestuia, numărul 18 de culoare albă pe fond roşu.
Art. 25. - Difuzarea anunţurilor promoţionale pentru producţiile prevăzute la art. 20 lit. b), c), d) şi la art. 24 lit. a) va conţine semnul de avertizare corespunzător, cu respectarea prevederilor art. 17.
Art. 26. - (1) Publicitatea pentru convorbirile telefonice erotice se difuzează numai între orele 000-500.
(2) Publicitatea directă sau indirectă la publicaţii erotice se difuzează numai în intervalul orar 2200-500.
Art. 27. - (1) Radiodifuzorii au obligaţia de a informa sonor şi vizual publicul, înainte de începerea difuzării, cu privire la conţinutul producţiei sau al emisiunii a cărei vizionare este restricţionată.
(2) Durata anunţului prevăzut la alin. (1) nu va fi mai mică de 10 secunde.
(3) Radiodifuzorii au obligaţia de a promova sonor şi vizual noul sistem de restricţionare, astfel încât acesta să devină cunoscut publicului.
(4) Radiodifuzorii au obligaţia să solicite ca publicarea programelor de radio şi de televiziune să fie însoţită de marcajele prevăzute în prezenta decizie.
Programele de ştiri şi protecţia minorilor
Art. 28. - (1) Programele de ştiri şi de actualităţi se supun cerinţelor de protecţie a minorilor şi vizionării în familie, ceea ce nu restrânge gama subiectelor abordate şi nici nu implică neprezentarea anumitor evenimente înainte de ora 2200.
(2) Sunt obligatorii avertizarea publicului în cazul difuzării unor scene de violenţă şi o atenţie maximă în ceea ce priveşte repetarea şi frecvenţa acestora.
(3) Este interzisă prezentarea de materiale care incită la comiterea de infracţiuni grave.
(4) Secvenţele care prezintă execuţii, oameni ucişi sau voluntari ai morţii, indiferent de motivaţia acestora, se difuzează numai în cazuri temeinic justificate şi în conformitate cu deontologia jurnalistică.
Programele muzicale si protectia copilului

Art.29.- (1) Productiile si videoclipurile musicale bazate violenta fizica ,psihica ori sexuala sau care folosesc un limbaj vulgar ori licentious pot fi difuzate doa cu respectarea criteriilor de clasificare si restrictiilor orare de difuzare.

(2)Este interzisa difuzarea productiilor si a videoclipurilor musicale care incurajeaza consumul de droguri sau care sugereaza ca drogurile ar constitui un mijloc de rezolvare a problemelor de viata.

Art.30.-publicitatea si telesophingul se supun cerintelor si criteriilor de protectie a copiilor.

In urmatoarele randuri se vor regasi exemple concrete care fac referire la articolele de mai sus.

In conformitate cu Art. 2 ,postul de televiziune Realitatea TV a difuzat in editiile de stiri din zilele de 25 si 26 martie 2008,o stire despre o minora care a fost batjocorita de niste eleve de liceu,fiind arsa cu tigara si tunas cu forta .In conditiile in care posturile tv au respomsabilitatea de a asigura in in programele difuzate ,protectia fizica,mentala si morala a copiilor.Postul de televiziune a incalcat mai multe prevederi printer care enumeram:au prezentat imagini si comentarii cu referire la acest subiect fara sa existe acordul scis al parintilor,tot un acord al parintilor era nevoie si pentru punerea la dispozitie de catre Politie a materialelor pentru radiodifuzori,s-au facut comentarii cu privire la viata intima a copilului care ii afecteaza dreptul acestuia la viata private,au modificat declaratiile primate de la directorul scolii cu privire la relatiile de natura sexual ape care minora le-ar fi avut,alta informatie deformata este aceea in care postul de televiziune nu mentioneaza clar unitatea de invatamat in care s-a petrecut incidentul.Postul de televiziune mentionat a fost somat public pentru incalcarea acestor drepturi ale minorei,prin Decizia nr.216 din 27.03.2008.
Aceeasi somatie a fost acordata si postului de televiziune Prima TV,care a incalcat aceleasi drept difuzand stirea respectiva,.decizia de somatie publica este inregistrata cu nr.217 din data de 27.03.2008.
Conform art.27 alineatul (4) postul de televiziune a fost sanctionat cu o soamtie publica deoarece in a prezentat un subiect cu tema sexuala care in conformitate cu prevederile deciziei CNA acestea nu pot fi difuzate inainte de ora 22.00. In ziua de 08.01.2008 in cadrul emisiunii informative “Focus”de la ora 19.30 a fost prezentata o stire in care au fost prezentate imagini cu iubita lui Silvius Prigoana care aparea in ipostaze provocatoare ,fara lenjerie intima,acoperindusi sanii cu mainile sau expunandusi partile intime acoperite de o steluta.Membrii CNA au apreciat ca o astfel de stire ,cu conotstii sexuale,trebuie difuzata cu respectare intevalului orar prevazut de aticolul de lege invocat,adica dupa ora 22.00..Decizia de sanctionare este inregistrata la CNA cu nr.25 din 17.01.2008.
Tot postul de televiziune Prima TV,in cadrul emisiuni Focud din data de
Decizia nr.167 din data de 11.03.2008 se refera la incalcarea criteriilor prevazute de art.16 alieatul (3) si articolul 17.Acestea se refera la incalcarea orelor de difuzare a filmelor interzise copiilor sub 15 ani..In perioada 01-31. ianuarie 2008 pstul de televiziune Kanal D a transmis mai multe filme de lung metraj care au fost diuzate cu un semn de avertizare necorespunzator si la o ora nepotrivita ,in raport de continutul acestora.Anexat acestei decizii se afla tabelul cu filmele care au fost difuzate si intervalul orar.Pentru aceste incalcari postul de televiziune a fost amendat cu suma de 2500 Ron.
Pentu o incalcare asemanatoare postul de televiziune Acasa Tv a fost sanctionat suma cu o somatie publica datorita faptului ca a difuzat serialul “Inima de tigan”,in care au fost prezentate scene cu continut sau conotatii sexuale in care a fost utilizat un limbaj vulgar, in intervalul orar nepotrivit ,respective ora 14.00 fara a fi insotit de semnul de avertizare interzis copiilor sub 12 an, conform prevederilor articolului 20 acest tip de film se difuzeaza numai dupa ora 20.00..Decizia inregistrata de CNA este cu nr.110 din 19.02.2008.
Acelasi tip de incalcare a legislatiei autdiovizualului se poate obserava si in sanctiunea pe care a dato CNA postului de televiziune Prima TV.Post care a incalcat orele de difuzare ale productiilor audiovizule prevazute la articolul18litera d),care se refera la productiile interzise copiilor sub 15 ani,care se difuzeaza numai in intervalul orar 22.00-6.00.Cele 8 productii audiovizuale mentionate intrun tabel anexat deciziei au fost difuzate la ore necorespunzatoare in raport cu continutul acestora(violent,scene cu continut explicit sexual,scene cu oameni care sunt cuprinsi de panica sau amenintati,violent domestica).Drept consecinta s-a constatat nerespectarea masurilor de protectie a copiilor in cadrul serviciului de programe.Postul TV mentionat a fost sanctionat prin decizia cu numarul 210 din 27.03.2008 cu o somatie publica.
Nu numai posturile TV sunt in vizorul CNA –ului ci si posturile de radio.Deoarece si acestea sunt monitorizate ,incalcarile nu ezit sa apara.Prin decizia numarul 28 din data de 17.01.2008 pentru postul Radio Guerrilla Bucuresti observam ca au difuzat o melodie apartinand formatiei de hip hop Parazitii,melodie intitulata “De ziua ta”.Conform legii audiovizualului articolul 39 alineatul (2)si articolului 28 alineatul (1) si articolul 21 continutul melodiei incalca aceste prevederi ale legii audiovizualuluidupa cum urmeaza:materialele care pot afecta dezvoltrea fizica,mentala sau morala al minorilor indiferent de mijloacele tehnice folosite radiodifuzorii trebuie sa s asigure ca minorii nu au acces audio sau video la programele respective;melodiile sau videoclipurile in care se foloseste un limbaj vulgar si licentios si cu conotatii sexuale nu pot fi difuzate in intrvalul orar 06.00-22.00,iar pentru acesta categorie exista o clasificare pe proguri de varsta si ore.Deorece a incalcat aceste prevederi postul radio a fost somat public.Un alt post de radio care a fost sanctionat pentru difuzarea aceleiasi melodii este Kiss FM ,care a incalcat aceleasi prvederi enumerate mai sus,in deciziile de sanctionare se regasesc enumerate si versurile care contin cuvinte vulgare.Decizia est cu numarul 235 din data de 08.04.2008.
Postul de televiziune Kiss TV a fost sanctionat deoarece a difuzat in mai multe randuri un videoclip al unei melodii care prin continut incalca prevederile articolului 39 alineatul(1)articolul 28,alineatul (2) din legea audiovizualului.In melodia difuzata mesajul este unul care face trimitere la consumul de droguri,care este un mijloc de rezolvare a problemelor,un stil de viata lucru care pentru copii si tineri lipsite de repere poate avea consecinte dramatice.Decizia inregistrata la CNA in acesta privinta este cu numarul 57 din 31.012008.
Dupa aceasta incursiune prin incalcarile codului audiovizualului de catre televiziunile si posturile radio din Romania,ajungem la un lucru specific copiilor-desenele animate-.Posturile licentiate care emit acum in Romania incalca cu buna stiinta reglementarile din codul audiovizualului care se refera la protectia copilului,dar nimeni nu ia nici o atitudine in aceasta privinta.In programele de desene animate sunt scene cu manifestari ale violentei fizice si verbale.Intr-un studio realizat de Centrul de Studii Media si Noi Tehnologii de Comunicare sunt analizate treptat forme ale violentei fizice(lovituri ,,bataie,ranire,criima,tortura,talharie,etc)si verbal(certuri,injurii,limbaj licentious,calomnie,insulta,argou).Pentru a vedea daca acstea sunt vizionate in raport cufrecventa actelor violente putem deduce influenta acestora asupra telespecatorilor minori.Cel mai prost clasat post de desene anmate din top este Cartoon Network care in decursul zilei insumeaza cele mai multe scene violente (dintre posturile care sunt licentiate in Romania)

joi, 8 mai 2008

Eseu Istoria Sociologiei Romanesti

Rolul lui H.H. Stahl in Scoala Sociologica de la Bucuresti a lui Dimitrie Gusti

“Regula cea mare de la cere nu tebuie sa se abata cercetatorul comunitatilor rurale,sociologul in general este aceea a respectului,,mai mult decat atat,a iubirii pentru cei pe care-i cerceteaza”(H.H. Stahl,1934,p. 10).Prin acesta scurta fraza sociologul H.H. Stahl mentioneaza o lectie de viata pe care o impartaseste studentilor sai. In urmatoarele randuri voi prezenta rolul unui mare sociolog si anume H.H. Stahl,pe care l-a avut in cadrul Scolii Sociologice de la Bucuresti,ce a adus el nou in domeniu cunosterii satului romanesc in principal a comunitatilor rurale. Contributia cercetatorului si profesorului Stahl in cadrul scolii de la Bucuresti este strans legata de cunosterea comunitatilor rurale romanesti.Aceasta contributie a fost rodul unui studiu realizat timp de circa jumatate de secol.
Dupa primul razboi mondial ,dupa ce Romania a fost intregita au inceput sa se faca cercetari in domeniul sociologiei rurale ,in diferite sate ale Romaniei.Intre anii 1925 si 1936 s-au facut campanii monografice la care au luat parte atat studenti cat si echipe de specialisti din diverse ramuri ale stiintelor sociale.Astfel Dimitrie Gusti a infiintat Scoala sociologica de la Bucurest,ale carei studii si cercetari vizeaza studiile monografice.Rezultatele cercetarilor realizate de cei de Scoala sociologica erau publicate in revistele:Sociologie Romaneasca si Arhiva pentru stiinta si reforma sociala..Scoala lui Dimitrie Gusti a cunoscut o perioada de glorie fiind singura miscare stiintifica care a avut un asemenea impact in perioada interbelica.Aceasta miscare stiintifica a avut parte si de recunostere international datorita rezultatelor obtinute de Gusti si elevii sai lucru evidentiat de faptul ca la Bucuresti urma sa aiba loc Congresul mondial de sociologie in anul 1939,insa acesta s-a amanat din cauza situatiei politice cu care se confrunta intreaaga lume si anume razboiul mondial.Dupa razboi regimul comunist considera sociologia o stiinta burgheza si a fost interzisa.
Intreaga activitatatea pe care a avuto autorul in cadrul Scolii de la Bucuresti a fost coordonata de profesorul sau Dimitrie Gusti,alaturi de care cariera sa a cunoscut multe urcusuri.Un merit aparte il are Stahl alaturi de Gusti si de Victor Popa cdeoarece au infiintat in anul 1936 Muzeul Satului.Vastele cercetari care au dus la colectarea unui numar mare de informatii despre viata,traditie,functionarea satelor romanesti la care a luat parte si Stahl au fost adunate si ingradite pe o suprafta terestra dar cu o valoare nationala neinsemnata si anume Muzeul Satului .
Voi face o scurta trecere in revista a contributiei stiintifice a profesorului Stahl la cunosterea comunitatilor rurale romanesti deoarece contributia sa in cadrul Scolii de la Bucuresti a fost studierea acestui domeniu-monografia.El are un rol exemplar la explicarea :”genezei si functionarii comunitatilor agrare sedentare,specificului satului romanesc devalmas,existentei tipului de oranduire tributala in Romania ,functionarii teoriei obstei pe baza traditiei difuze”(Maria Larionescu,1996,p. 65). Campaniile monografice au avut loc in fiecare an in cate un sat diferit,campania din anul 1927 a avut loc in satul Nerej din judetul Vrancea,sat care se regaseste si in numele unei lucrari importante a autorului “Nerej- un village d’une region arachaique” publicat in trei volume.In urma acestor campanii au fost elaborate toate teoriile emise de membrii Scolii lui Gusti.
In randurile de mai sus am mentionat termenul de “devalmas” termen folosit de catre H.H. Stahl in sociologia organizatiilor stravechi de viata sateasca,termenul reprezinta o structura de organizare comunitatra a unor sate libere(de razesi)care stapaneau in comun pamanturile,padurile,etc.(Dictionar de sociologie online).El a folosit si definit pentru prima oara acest termen,inca o dovada a contributiei sale stiintifice in cadrul Scolii de la Bucuresti.
Contributia in cadrul Scoalii lui Gusti este importanta si pentru istoria sociala.El incearca sa explice mecanismul de formare si functionare a comunitatilor agrare.Orice nou studiu pleaca de la crecetarile care s-au facut pana la acea data,Stahl reconstruieste trecutul din prisma prezentului,Rezultatele obtinute nu sunt interpreetate doar din perspectiva timpului prezent ci au radacini puternice in trecut,el numeste aceata modalitate “analiza monografic-genetica”(H.H.Stahl,1963) .In aceasta privinta Stahl formuleaza ipoteze cum ca comunitatile agrare descend din comunismul primitiv,aceste teorii nu au fost respinse de specialisti si chiar raman actuale.”Indicatorii sau dimensiunile de baza interne”cum le numeste Stahl sunt definite concret si anlizate aparte pentru o buna intelegere a lor..
Profesorul H.H. Stahl a avut o contriubutie insemnata inca de la redactarea volumului “Tehnica monografiei sociologice “ iar prin cercetarile pe care le desfasoara in mai multe sate ajuta la formularea de modele de evolutie a ruralitatii razesti de tip arhaic ceea ce numeste el-sat devalmas-. Da aceasta denumire care reprezinta un total de categorii de sate ipotetic existente in functie de zona geografica si resursele naturale care se ragasesc in zona,dar si dupa alte criterii.
Nu omit contributia pe care a avuto la argumentarea tipului de oranduire tributala in Romania mai exact modurile de productie si modurile de exploatare a satelor devalmase romanesti.Traditia transmiterii bunurilor spirituale fie ea scrisa sau transmisa prin viu grai presupune un mecanism aparte de transmitere.,astfel s-a nascut ideea teoriei obstei pe baza de traditii difuze elaborate de Stahl.Procesul de tranmitere presupune mai multe etape care sunt atent urmarite si explicate.Conculzia elaborata in aceasta ipoteza este ca “obstea pe baza de traditie difuza”reprezinta un mecanism social prin care viata culturala dainuie si se dezvolta in mediile rurale(Maria Larionescu,1996,p. 74).
Ca si Shakespeare Dimitrie Gusti se intreba la vremea aceea daca “sociologia va fi monografica sau nu va fi”(D. Gusti,1940),cu ajutorul asistentului sau Stahl au reusit sa ne demonstreze ca singura cale de cercetare a unitatii sociale a satului din Romania este reprezentata de metoda utilizata de ei pentru prima oara -monografia sociala-..El ii indeamna pe toti cei care doresc sa urmeze exemplul Scolii de la Bucuresti sa caute mai inainte sa cunoasca aprofundat problemele sociale actuale existente.Numai o cunoastere concreta poate duce la incheierea cu succes a unei campanii de asemenea fel,alt fel vor ajunge la concluzia ca timpul a fost irosit fara folos.Satele pilot care urmeaza sa faca parte din cercetare trebuie sa reprezinte dupa parerea lui Stahl”una din problemele cheie ale lumii noastre”.Daca ar fi sa corelam acete teorii cu anii 2000 si prezent am gasi probleme importante cum ar fi cicatrizarea fenomenului de transmitere a bunurilor spirituale si obieiurilor specifice anumitor zone rurale care tind spre urbanism si evolutia inversa a satelor uitate de lume unde agricultura si cresterea animalelor a ramas la stadiul de arhaic fara a evolua tehnologia cresterii animalelor si dezvoltarea agriculturii.
In mare parte cele trei volume aparute care strang toate notitele adunate in campanile monografice i se datoreaza lui Stahl,care nu numai ca a coordonat echipele de cercetatori dar a si tradus cele trei volume in limba franceza,deschizand astfel o poarta spre cunosterea internationala a studiului respectiv a sociologiei romanesti.
In cateva randuri am adus in discutie importanat pe care a avuto H.H. Stahl in cadrul Scolii de la Bucuresti si explicit in istoria sociologica romaneasca.Participarea la campanile monografice,elaborarea teoriilor de cunoastere a comunitatilor rurale,traducerea studiilor monografice in limba franceza,participarea la infiintarea Muzeului Satului,desfasurarea activitarii de profesor la catedra de Sociologie ,Etica si Polemica a Facultatii de Litere si Filosofie din Bucuresti,sunt cateva din contributiile lui Stahl in cadrul Scolii Sociologice de la Bucuresti,ceea ce face ca numele sau sa ii ramana in istorie.
Intro scurta fraza H.H. Stahl vorbeste scoala sociologica romaneasc”este cea dintai scoala de sociologie care a afirmat ca sociologia este o sinteza a tuturor disciplinelor particulare ,deci ca sociologia este prin menirea ei interdisciplinara si este prima care nu numai ca a afirmat acest lucru,ci a si realizat cele dintai echipe de cercetare interdisciplinara la teren”(Sociologie Romaneasca,nr.5,1992,p. 533-543-in interviul acordat la implinirea varstei de 80 de ani)





Bibliografie



1.Dictionar de sociologie online: http://www.dictsociologie.netfirms.com/

2.Maria Larionescu,Scoala sociologica de la Bucuresti-Traditie si actualitate-,1996,Ed. Universitate Bucuresti

3.Dimitrie Gusti,Indrumari pentru monografiile sociologice,1940

4.Revista Sociologie Romaneasca,1992,Nr.5




.