sâmbătă, 5 aprilie 2008

O recenzie pentru opinie publica

“O ANALIZǍ A RATEI DE RǍSPUNS ÎN ANCHETELE DE OPINIE NAŢIONALE”

Un articol de MIRCEA COMŞA
- RECENZIE-

Materialul prezentat este un articol apărut în “Revista de Sociologie Românească”numarul 3-4,2002,p.1-32(editată de Asociaţia Română de Sociologie,Universitatea Bucureşti,Facultatea de Sociologie şi Asistenţa Socială şi Institutul Social Român)cu titlul “O analiză a ratei de răspuns în anchetele de opinie naţionale”semnat de Mircea Comşa.Autorul face o scurată prezentare a problemei pe care o tratează şi anume faptul că articolul are la bază analiza datelor în ceea ce priveşte rata de raspuns la nivelul unor anchete de opinie din România şi factoriI care o determină.Încă din primele rânduri sunt identificaţi termenii şi datele folosite în acest articol şi anume cele patru categorii de factori identificaţI de autor”caracteristicile subiecţilor,ale operatorilor de interviu,ale cerecetării şi contextul/mediul”(p.1),iar pentru analiză au fost folosite date culese în cadrul mai multor anchete de opinie realizate în perioada 2000-2002 de institutul Metro Media Transilvania.
Mircea Comşa este conferenţiar doctor la Facultatea de Sociologie şi Asistentă Scială a Universităţii Babeş Bolyai din Cluj Napoca,director de cercetare la Metro Media Transilvania,doctor în socilogie,autor şi coautor de studii,articole şi lucrări de specialitate bine cunoscute şi apreciate în domeniu,dintre care menţionam:Sondajele de opinie,Mod de utilizare(2001),Alegeri generale 2004,O perspectivă sociologică(2005) şi Viaţa socială în România urbană(2006).
În partea de introducere a articolului este enunţată tema dezbaterii şi anume explorarea stării actuale a ratei de răspuns la nivelul anchetelor de opinie din România(sintagmă care dă şi titlul articolului)
Materialul este structurat în 15 părti în care se dezbate subiectul ales,o secţiune cu anexe în care autorul prezintă toate datele privind caracteristicile operatorului de interviu,caracteristicile subiectului,raportul metodologic şi chestionarul aplicat operatorilor de interviu,în final bibliografia..
Abordând acest subiect în acest articol autorul se adresează în mod special cunoscătorilor în domeniu,sutenţilor la sociologie,la stiinţe ale comunicării,jurnalism dar şi omului obişnuit care are ocazia să îl citească.Având în vedere publicaţia în care apare acest articol îl face să fie mai greu accesibil unui om obisnuit dar la îndemâna studenţilor şi oamenilor de stiinţa.
Prima parte tratează “problema de cerectare”şi anume o propunere a cadrului de analiză a răspunsurilor şi non-răspunsurilor subiecţilor în anchetele de opinie.De fapt problema se înscie într-o tema mai largă cea a erorilor de anchetă date de mecanismul de influenţă a răspunsurilor.Termenii folosiţi în dezbatere problemei sunt explicaţi în notele de subsol pentru a nu se întelege eronat subiectul dezbatut.
Cea de-a doau parte denumită “designul cercetării”prezintă o analiză pe dimensiunile de chestionar ,temă şi organizare a cercetării realizate.Pentru situaţia de interviu este prezentată o reprezentare a autorilor “Ghiglione şi Matalor,198:14-146,apud Mircea Comşa,p.2”,,despre distorsionarea eşantionului apelează la autorii Couper şi Groves(1995)erorile datorate operatorilor de interviu sunt puse în vedere de părerea autorilor români Rotariu şi Iluţ(1997:112-114) ,nici din acest fragment nu lipsesc notele de subsol care vin în sprijinul cititorului.
“Selecţia subiecţilor în cadrul anchetelor de opinie din România” evidenţiază modul de eşantionare a subiecţilor.Subiecţii sunt aleşi din listele electorale,prezentate într-un tabl(p.7),la pagina şase este realizată o figură ce reprezintă o schiţa a mecanismelor posibile de influenţă a răspunsurilor subiecţilor în anchetele de opinie.Tot sub formă de table sunt prezentate şi locul de unde au fost găsite listele electorale,actualizarea acestora(p.7)dificultatea obţinerii listelor electorale(p.8).Ca o concluzie a acestui paragraf autorul sugerează înfiinţarea unui “birou electoral permanent”(p.8)
Următorul subcapitol “rata de răspuns în anchetele naţionale” porneşte cu o întrebare la care autorul aduce argumente pentru a afla un răspuns concret şi anume se varbeşte de “rata de înlocuire sau de rata de răspuns?”
“Sursa datelor” evidenţiază detele cu care se operează în cadrul acestui articol.Şi anume ele provin din şapte cercetări realizate de catre Metro Media Transilvania în perioada 2000-2002,mai exacat trei cercetări realizate în toamna anului 2000 cu ocazia alegerilor electorale generale,barometrele de opinie publică din mai 2000,şi mai 2001,şi octombrie 2002,barometrul relaţiilor etnice din octombrie 2002..
“Rata de răspuns-satrea actuală”sunt menţionate date din cadrul programului NES(Natonal Election Studies)ce cuprind cerceătri politice din SUA..
“Factorii care influenţează rata de răspuns”cuprinde o prezentare succintă a acestora,şi anume faptul că factorii care influenţaează rata de răspuns tin de caractersticile operatorilor,de cele ale subicţilor,de context şi de specificul cercetării.
Următoarele doua paragrafe tratează aparte problema caracteristicilor de interviu şi a cercetării.
“Mediul şi caracteristicile respondenţilor” are ca o scurtă concluzionare,faptul că selecţia orientată a operatorilor este justificată ,diferenţa dintre ratele de răpuns dupa gen din urban mare fiind mai mare decât aceeaşi diferenţă dar în rural.
“Influenţa tipurilor de factori asupra ratei de răspuns”se consideră ca cea mai mare influenţă asupra ratei de răspuns o au variabilele legate de cadrul de eşantionare şi de circumstanţele subiectului.În general listele de eşntionare neactualizate şi mobilitatea ridicată a subiecţilor duc la rate de răspuns scazute,dupa cum relateză autorul(p.19).
O altă problemă o constituie şi “motivele nerealizării interviurilor”aici autorul punctează câteva dintre cauze printre care enumerăm:absenţa subiectului după trei vizite,refuzul acestuia,decedat,mutat,plecat din localitate,o adresă greşită.Şi la această problemă există o interpretare a datelor sub forma unui tabel prezentat la pagina 20.
“Evoluţia ratei de răspuns” reprezintă unul dintre aspectele importante în contextul cercetării selective.
Utimul subiect discutat este “influenţa înlocuirilor asupra datelor de anchetă”în urma dezbaterii acestui subiect se ajunge la concluzia că diferenţele care exista între tipurile de intervievat nu sunt mari,iar diferenţa care există într-o proporţie relativ ridicată arată faptul că înlocuirile afectează o parte a datelor din anchetă.
În cele din urmă ajunge la ultima parte a articolului şi anume concluzionarea datelor şi ideiilor prezentate.În acest articol a fost expusă starea actuală a ratei de răspuns la niveul unor anchete de opinie din România dar şi fatorii care o determină.Conceptul de “răspunsuri ” este alcătuit din mai mlte faţade :ponderea şi variaţia non-răspunsurilor,tipul de non-răspunsuri,răspunsuuri pe teme specifice,uniformitatea răspunsurilor,răspunsurile subiecţilor.Materialul constituie o analiză şi o elaborare a unui model teoretic de influeţă complexă a “răspunsurilor subiecţilor”.Autorul punctează faptul că dezbaterea acestei teme nu se oprşte aici,urmând ca şi celelelte forme de răspunsuri să fie tratate separat întrun articol viitor.Limitele sunt trasate de lipsa încadrării dimensiunii întro teorie sociologică.
După lecturarea articolului vom deduce concluziile principale ale anlizelor realizate şi anume mărimea ratei de răspuns,factori care influenţează rata de răspuns,evoluţia acesteia în ultimii trei ani,motivaţia şi efectul înlocuirilor asupra datelor de anchetă.
Datele numerice sunt oferite sub formă de procente încadrate în tebele,care au la bază o cercetare concretă,înşiruirea volorilor este urmată de explicarea acestora,pentru a nu oferi un articol inaccesibil şi greu de descifrat,Acest lucru îl recomandă spre lectură dar şi studiu tuturor, categoriilor de cititori





Bibliografie


Comşa,Mircea,Revista de Sociologie Romaneasca, O analiza a ratei de raspuns in anchetele de opinie nationale,3-4/2002,p.1-32

Niciun comentariu: